Rase capre de lapte: Anglo Nubier, Nobila Germană Albă, Nobila Germană colorată, Saanen, Alpina franceză si Toggenburg.
Caprele din rasa Anglo Nubier sunt întâlnite în principal în Regatul Unit. A apărut în urma încrucisării raselor de capre din Regatul Unit cu cele din Africa si India. Sunt de talie mare, cu picioare lungi si prezintă coarne, putând fi însă si ciute. Părul este scurt, neted si fin. Toate combinaţiile de maro, negru si alb sunt posibile. Cu hrană corespunzătoare, producţia de lapte este de 700 litri cu 4-5% grăsime, 3-4% proteine. Precoce si fertile ele pot da în medie 2 iezi pe an, pot atinge o înălţime de 80-90 cm si 70-75 kg, aceste capre fiind deosebit de mari
faţă de alte rase de caprine.
Rasa Nobila germană constituie rezultatul încrucisărilor dintre rasele locale germane cu rasa Saanen de unde si conformaţia corporală, culoarea, producţia de lapte si prolificitatea. Prezintă o capacitate ridicată de transmitere a caracterelor în descendenţă. A participat la formarea rasei Alba de Banat. Spre deosebire de celelalte specii, caprinele manifestă o rezistenţă crescută faţă de condiţiile de climă. Din acest punct de vedere, ele au o mare putere de adaptare la modificările de climă. Cu toate acestea caprele sunt destul de sensibile la frig si condiţii necorespunzătoare de igienă. Deoarece ele transpiră puţin la temperaturi scăzute, si mai puţin decât oile la temperaturi ridicate, au nevoie de o cantitate redusă de apă. Acestei adaptări la lipsa de apă i se atribuie marea lor răspândire pe glob, chiar si în zonele secetoase, necesarul pentru funcţiile vitale fiind procurat din furajele consumate.
Structura si gradul de dezvoltare a învelisului pielos au un rol important în procesul de adaptare la diferiţi factori de mediu. Frigul, ploile si zăpada pot influenţa negativ starea generală, în aceste condiţii ele adăpostindu-se pe lângă pomi, garduri, maluri, stânci etc. Rezistenţa organismului se manifestă si prin faptul că nu se îmbolnăvesc de boli contagioase, cum ar fi brucelaza sau tuberculoza, iar procentul de pierderi prin mortalitate e mai redus decât la celelalte animale.
Deoarece caprele au un grad ridicat de mortalitate, determinat de un temperament vioi si o mare agilitate le usurează accesul pe cele mai accidentate terenuri, pe distanţe lungi pentru a-si căuta si selecta hrana. Ele se pot căţăra pe colţuri de stânci, mărăcinisuri, prunduri, culegând frunze, muguri, rămurele si iarbă, la care alte specii de animale domestice nu au acces.
Datorită acestui fapt, capra este un animal rustic si usor de întreţinut. O caracteristică biologică o reprezintă mobilitatea buzelor si conformaţia botului si dentiţiei, care favorizează prinderea si retezarea ierbii cât mai aproape de suprafaţa solului. Caprele valorifică eficient furajele grosiere datorită gradului pronunţat de dezvoltare a tubului digestiv, caracteristică ce se manifestă din faza timpurie a cresterii si dezvoltării iezilor. La circa două săptămâni de la nastere iezii pot culege diferite plante furajere, contribuind la dezvoltarea rapidă a capacităţii
rumenului, care în scurt timp trebuie să ocupe circa 75% din volumul gastric total, în timp ce “chiagul” numai 20 %, faţă de 80% cât reprezintă la nastere.
Capra desi poate consuma un număr mare de ierburi preferă numai unele plante aflate în anumite stadii de maturitate. Ea manifestă o însusire selectivă de valorificare a anumitor plante datorită îndeosebi simţurilor – tactil, gust si miros – foarte pronunţate. Caprele mai au si un accentuat simţ al gustului amar, sărat, dulce si acru – deoarece capacitatea lor de a alege este mai mare faţă de ovine si bovine.
Rasa Saanen este originară din Elveţia si reprezintă actualmente 20% din septelul elveţian. Are o talie medie spre mare, de 80 – 90 cm la masculi si 74 -80 cm la femele. Corpul este alungit, capul potrivit de lung si de larg cu profil aproape drept, piept adânc, larg, cu o bună capacitate toracică, spată largă si bine prinsă, gât lung si relativ subţire si cu cercei sub maxilar cu ongloane rezistente, uger bine dezvoltat cu mameloane mijlocii înclinate lateral si înainte, iar părul este scurt, des si mătăsos. Producţia medie de lapte ( 270 zile) este de 800 litri
cu maxime de 1800 – 2000 litri. Rasa Saanen se poate folosi cu rezultate bune la încrucisări cu rasa Carpatină. Uger bine dezvoltat, simetric prezintă aptitudini pentru mulsul mecanic. Culoare este albă si pot exista atât exemplare cu coarne cât si ciute. Prolificitatea este foarte bună, de 2-3 iezi pe fătare.
Rasa Alpina franceză este una foarte apreciată în Franţa, unde deţine mai mult de trei sferturi din septel, datorită nivelului ridicat de productivitate, si implicit de rentabilitate. Sunt exploatate intensiv pentru lapte si îngrăsare, pentru carne într-o largă varietate de sisteme si tehnologii de exploatare. Talia este de 70 – 80 cm, părul scurt si de culoare variată. Pieptul este adânc, spinarea rectilinie, bazinul larg si puţin înclinat, membre solide cu articulaţii puternice si aplomburi corecte. Glanda mamară voluminoasă este bine prinsă antero – posterior, mameloanele prezintă un grad mijlociu de dezvoltare. Producţia medie (250 zile) este de 600 litri, recordul rasei fiind de 2200 litri (305 zile).
Caprele din rasa Toggenburg îsi au originea în Elveţia. Sunt cu părul scurt, colorat în nuanţe de mouse-gri si maro deschis. Picioarele, coada si părţile adiacente sunt colorate în nuanţe de gri si alb. Caprinele pot avea coarne sau nu. Pot da până la 700-800 litri de lapte, cu 3,5% grăsime. Cu o bună îngrijire si hrănire randamentele individuale de lapte pot creste semnificativ. Prolificitatea este de 1-2 iezi pe an, caprele Toggenburg pot făta o dată pe an. Sunt capre productive, rezistente si durabile, cu o performanţă bună în producţia de lapte bogat în grăsimi si proteine.