Caprinele reprezintă o specie ce se bucură de un real interes în rândul crescătorilor de animale. Acestea au fost crescute si exploatate de către om încă din cele mai vechi timpuri. Există în acest sens izvoare istorice conform cărora capra a fost printre primele animale domesticite de către om.
Cu toate acestea, capra, datorită faptului că este considerată un animal vioi, neastâmpărat, capricios, risipitor, lacom si stricăcios nu se bucură de prea multă simpatie din partea marii majorităţi a populaţiei rurale. Însă, trebuie specificat faptul că specia caprină devine „stricătoare”- ca de altfel orice altă specie de animale – numai în situaţia în care este lăsată să sufere de foame sau nesupravegheată mult timp.
Cu toate că multe dintre însusirile ce o caracterizează nu o plasează înaintea altor specii de interes zootehnic, capra, în multe ţări pe zi ce trece îsi câstiga un areal de răspândire tot mai vast. Astfel în ţările occidentale din Europa, Africa si Asia, unde factorii socio-economici sunt favorabili cresterii caprinelor, această ramură a zootehniei a înregistrat un real progres.
Interesul economic acordat cresterii caprinelor derivă din capacitatea lor lactogenă superioară, deoarece este cunoscut si confirmat faptul că pe durata unei lactaţii se pot obţine, în condiţii obisnuite, producţii de lapte de circa 7 – 20 ori mai mari decât propria lor greutate corporală.
Alte particularităţi biologice si economice care impun acordarea unei atenţii sporite acestei specii sunt reprezentate de prolificitatea ridicată, precocitatea si gradul mare de adaptabilitate si rezistenă la condiţii diverse si mai aspre de climă, relief si vegetaţie.
Datorită tuturor acestor particularităţi biologice si economice caprinele, împreună cu alte specii, pot contribui în mare măsură la asigurarea unei bune părţi din deficitul de proteină din hrana oamenilor.